Factură de corecție — corectarea unei facturi greșite

Factura de corecție este documentul prin care îndrepți o factură deja emisă și transmisă greșit prin e-Factura. În practică nu „editezi” factura trimisă: o stornezi (emiți o factură cu valori negative care o anulează) și apoi reemiti factura corectă — ambele circulând tot prin sistemul ANAF, factură cu factură.

Pe scurt, în e-Factura o factură transmisă și validată de ANAF nu mai poate fi modificată în loc. Corecția se face mereu prin documente noi: o factură storno care anulează valoarea greșită și o factură corectă care o înlocuiește. Cele două, citite împreună cu factura inițială, lasă o urmă completă și verificabilă a ceea ce s-a întâmplat cu operațiunea respectivă.

Cum se corectează concret o factură

Scenariul standard, când factura greșită a fost deja acceptată de ANAF, are doi pași:

• Stornarea — emiți o factură storno cu aceleași linii ca factura greșită, dar pe minus, care o referă explicit. Efectul ei este să aducă la zero operațiunea inițială.
• Reemiterea — emiți factura corectă, cu datele bune (suma, cota de TVA, CUI-ul, cantitatea sau descrierea corectă).

Fiecare dintre aceste documente este o factură electronică de sine stătătoare: se transmite prin SPV, primește propriul index de încărcare și propria recipisă. Există situații în care corecția se poate face printr-o singură factură de ajustare care referă documentul inițial, dar regulile fiscale diferă de la caz la caz — pentru tratamentul exact al operațiunii tale, verifică pe ANAF.

Factura de corecție circulă tot prin e-Factura

De când e-Factura este obligatorie pentru tranzacțiile B2B, nicio corecție nu se mai face „pe lângă” sistem. Storno-ul și factura reemisă sunt facturi electronice în toată regula: trec prin validarea ANAF și aterizează în SPV, exact ca orice altă factură. Un PDF corectat, trimis separat pe e-mail, nu are valoare legală dacă documentul nu a trecut prin sistemul ANAF. Practic, o singură greșeală generează un mic lanț de facturi — inițiala, storno-ul, reemiterea — toate parte din același istoric oficial.

Când primești tu o factură greșită de la furnizor

Corecția este, prin lege, responsabilitatea celui care a emis factura. Dacă o factură primită ajunge greșită în SPV-ul tău, nu o poți „repara” singur: îi semnalezi furnizorului eroarea, iar el emite stornarea și factura corectă. Acestea îți vor sosi tot ca facturi primite, prin e-Factura. Din punctul tău de vedere, asta înseamnă că pentru o singură achiziție vei avea în SPV mai multe documente legate între ele, pe care trebuie să le ții pe toate.

De ce contează arhiva ta când apare o corecție

Aici se vede din nou capcana celor 60 de zile: ANAF păstrează facturile descărcabile din SPV doar aproximativ două luni, în timp ce obligația ta de arhivare este de 5 ani. Când o operațiune este acoperită de o factură inițială, un storno și o reemitere, e ușor să arhivezi doar prima și să ratezi celelalte două — exact documentele care explică de ce suma finală e alta. La un control, un dosar care are factura greșită, dar nu și corecția, ridică întrebări inutile.

Aici ajută preluarea automată din SPV: fiecare factură primită — fie ea inițială, storno sau reemitere — este descărcată, transformată în PDF oficial prin transformare/FACT1 și arhivată în Google Drive-ul tău, organizată pe luni, înainte să iasă din fereastra de 60 de zile. Astfel, întregul lanț al unei corecții ajunge întreg în arhiva ta, nu doar bucata care a venit prima.

← Înapoi la dicționarul e-Factura